Ziua de 9 martie marchează un eveniment important în calendarul creştin ortodox, dar şi în bucătărie. Este ziua în care gospodinele împart cu rudele, vecinii şi oamenii săraci, mucenicii proaspăt preparaţi, în amintirea celor morţi şi pentru belşugul recoltelor viitoare. Pe lângă mucenici, am putea pregăti şi alte mâncăruri deosebite pentru a sărbători ziua de mucenici, cum ar fi, de exemplu, preparatele romane.
Scurt istoric
Mucenicii își au originea în orașul Sebaste, în Armenia. Cei 40 de mucenici, originari din Cappadocia, erau soldați romani care au fost uciși de către împăratul Agricola din cauza credinței lor. Din cauză că nu a reuşit să îi convingă să renunţe la credinţă, acesta a ordonat să fie întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre. După toate aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastia, într-o perioadă când lacul era aproape îngheţat. Unul dintre ei nu a mai rezistat şi a ieşit din apa îngheţată. Cei rămaşi în apă au început să se roage, iar rugăciunea lor a făcut minuni: apa lacului s-a încălzit, iar din cer s-au pogorât, asupra mucenicilor, 40 de cununi strălucitoare. Văzând minunea, unul dintre soldaţii de pază a intrat în apă şi a mărturisit că este creştin. Pentru că au fost scoşi vii din lac, comandanţii au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele. Acest supliciu a dus la moartea martirilor, cu excepţia lui Meliton, un tânăr soldat care s-a dovedit a fi mai rezistent. Cei trecuţi în nefiinţă au fost puşi într-un car, pentru ca trupurile lor să fie arse, apoi aruncate în lac. Meliton, care încă mai respira, a fost lăsat deoparte, însă mama sa, care ştia că cei 39 de mucenici aveau pregătită împărăţia cerurilor, şi-a pus singură fiul în car. Acesta a murit în braţele mamei sale.
Ritual de primăvară
În cultură populară, ziua celor 40 de mucenici reprezintă începutul noului an agricol. Pentru a marca această zi importantă pentru creştinii de pretutindeni, pe data de 9 martie gospodinele prepară, din aluat, 40 de mucenici sau sfinţişori sub forma cifrei 8, aceştia reprezentând o stilizare a formei umane. Mucenicii sunt pregătiţi în funcție de zona geografică.
Tot potrivit credinţei populare, în această zi se servesc 40 de pahare de vin. Acest ritual vechi de primăvară confirmă faptul că bărbații vor avea putere pentru restul anului. Cine nu poate să bea atât de mult, trebuie să guste sau să se stropească cu vin.
Ce facem de mucenici
Sfântul Augustin ne oferă câteva motive pentru care să sărbătorim mucenicii:
- Creștinii sărbătoresc amintirea mucenicilor printr-o ceremonie religioasă, pe de o parte pentru a stârni emulația, iar pe de altă parte pentru a fi asociaţi cu meritele lor și ajutaţi de rugăciunile pe care le fac. Dar niciunuia dintre mucenici nu îi ridicăm altare. Liturghia este oferită lui Dumnezeu, care i-a încoronat pe mucenici. Locul în care au murit va rămâne un sanctuar al martirilor care să ne reamintească ce înseamnă compasiunea față de Cel care ne dă putere.
- Coaceți un desert special, nişte preparate originare din Roma antică sau prăjituri marcate cu numele acestei sărbători. Înainte de a face acest lucru, vă recomandăm să ţineţi cont de câteva aspecte:
Romanii nu aveau mese mari. De obicei, serveau un fel de tocană care, pe lângă grâu sau porumb, mai conţinea carne și legume.
Plebeii și patricienii mâncau diferit.
Mâncarea plebeilor consta din grâu, ulei de măsline, pește, vin și legume cultivate în propria curte.
Patricienii mâncau multe fructe, brânză, pâine, carne de pui sau de capră, pește, crustacee și deserturi.
Fructele și legumele erau din belşug. Cele mai răspândite fructe erau strugurii și merele.
Micul dejun
Dimineaţa, romanii luau masa foarte devreme.
Printre alimentele servite se numărau pâinea şi fructele, iar dintre băuturi era preferat vinul. Cei mai bogaţi dintre ei se bucurau de privilegiul de a fi serviţi la pat.
Masa de prânz
Prânzul era servit între orele 11:00 şi 12:00. Era o masă uşoară deoarece romanii credeau că o cantitate mare de mâncare servită în această parte a zile îi va face să se simtă obosiţi sau să adoarmă la orele amiezii.
Printre alimentele favorite se numărau pâinea, brânza, ouăle fierte, legumele, salata și câteva feluri de carne, cum ar fi șuncă sau salam.
Cina
Cina se servea destul de devreme, undeva pe la ora 4 după-amiaza şi putea să dureze între una şi patru ore, un timp destul de îndelungat, am putea spune, pentru a servi o masă.
Cina debuta fie cu o salată, fie cu o porţie mică de pește.
La felul principal, romanii aveau de ales între pește, carne preparată sau legume.
Înainte de culcare, se servea o masă ușoară care consta din pâine și fructe.
Desertul
Deserturile cel mai des întâlnite pe mesele romanilor erau un platou de fructe sau un tort mic preparat cu miere.
Ei nu foloseau zahăr sau unt.
Printre dulciuri, mai figurau bomboane făcute din fructe uscate, cum ar fi smochinele.
Pregăteau, de asemenea, sufleuri și budinci, dar acestea nu erau la fel de populare ca preparatele din fructe.
Printre preferatele romanilor se numărau şi prăjiturile cu brânză, făcute cu făină, miere și ouă pe care le acopereau cu semințe de mac.
Torturile și biscuiții romani semănau mult ca prăjiturile și biscuiții din vest și din est.
Din bucătăria romană mai făceau parte produse de patiserie daneze numite spira și un fel de pandişpan pe care îl numeau enkythoi.
Nu în ultimul rând, romanilor le plăceau mult gogoșile.
Aşadar, faceţi din ziua de mucenici una mai deosebită şi încercaţi nişte preparate romane. Tot în această zi, oamenii fac focul prin curte, ceea ce simbolizează arderea spiritului iernii şi sosirea primăverii.
Sursă: www.prezi.com
Vedeți și rețeta de mucenici moldovenești aici.
Accesați aici rețeta de mucenici muntenești.
Voi cum preparați mucenicii? Lăsați-ne un comentariu, mai jos.
Pentru reţete, informaţii utile în bucătărie şi promoţii, abonaţi-vă la Newsletterul nostru. Totodată, veţi primi, pe e-mail, un cod de reducere de 5% valabil la orice comandă.
Vă aşteptăm şi pe Facebook, cu informaţii şi ponturi utile în bucătărie. Un Like ar fi binevenit :)
