Cuvântul „budincă” este folosit ca termen generic pentru desert. De-a lungul timpului, multe feluri diferite de preparate erau cunoscute sub acest nume. Astăzi, termenul de budincă se referă şi la anumite mâncăruri din carne şi legume amestecate cu paste. Există foarte multe tipuri de budincă. Aici ne oprim doar asupra câtorva dintre ele şi a istoricului despre care se ştiu, în prezent, prea puţine detalii.
Originile budincii
Cuvântul „budincă” se presupune că provenind din franţuzescul boudin, originar din latinesculbotellus unde însemna „cârnat mic”, cu referire la carnea folosită în budincile medievale europene. Istoricii culinari sunt de părere că primele budinci preparate de bucătarii din vechime au dat naştere unor preparate asemănătoare cârnaţilor. Englezii recunosc budinca drept parte a moştenirii lor culinare.
În secolul al XVII-lea, budincile englezeşti erau fie dulci, fie pe bază de carne şi erau fierte în cârpe sau în pungi speciale de budincă.
Mai târziu, acestea erau aşezate într-un castron uns cu unt, acoperit cu o cârpă şi lăsat la aburi.
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, budinca tradițională engleză nu mai includea carne.
Budincile din secolul al XIX-lea erau încă fierte, dar produsul finit era mai degrabă un tort. În Anglia, aceste budinci sunt încă în mod tradițional servite la Crăciun (de exemplu, budinca de prune). Budincile moderne preparate la abur îşi au rădăcinile în această tradiție.
Bucătarii romani erau conştienţi de proprietăţile de închegare ale ouălor. Mai mult, erau experţi în preparara mâncărurilor pe bază de ouă, în special patinae, crustade şi omletă. Aceste preparate erau fie sărate (din brânză, carne piper şi alte condimente), fie dulci (aromate cu miere, nuci, scorțișoară şi altele).
Crema de ouă, potrivit istoricilor culinari, datează din Evul Mediu. La acea vreme, era servită simplă sau era folosită ca umplutură pentru plăcinte, tarte, produse de patiserie. Flanul este, probabil, cel mai renumit desert din cremă de ouă din întreaga lume. Acesta nu era unic în Europa. Reţete similare au înflorit şi în Asia.
Diferenţa dintre crema de ouă europeană şi budinca americană a devenit mai neclară pe la 1840. La acea vreme, budincile fierte tradiționale nu mai erau necesare pentru a hrăni o familie obişnuită. Era destulă mâncare. Tot atunci, Alfred Bird, un chimist englez, a introdus praful de ouă ca alternativă la agenții de îngroșare a ouălor. Nu era cu mult înainte ca americanii să înceapă să folosească praful de ouă și derivate din amidon de porumb ca agenți de îngroșare pentru deserturi din cremă de ouă. Acest lucru s-a dovedit a fi destul de util pentru bucătari care nu aveau acces imediat la o aprovizionare sigură cu ouă proaspete.
Unele alimente de tip budincă au fost considerate sănătoase din cele mai vechi timpuri, de exemplu budinca de orez. Această rețetă antică a fost prescrisă în mod tradițional pentru cei tineri și pentru infirmi. Formulele au fost înscrise în textele medicale înainte ca acestea să apară în cărțile de bucate.
Budinca şi caracteristica ei filantropică
De budincă este legată şi o întâmplare petrecută în SUA în 1999. Ca parte a unei promoţii, Healthy Choice a pus la bătaie 500 de flyere cu zboruri gratuite celor care achiziţionau zece produse Halthy Choice. David Phillips a cumpărat păhărele de budincă în valoare de 25 de cenţi fiecare, drept pentru care a câştigat 1.25 de milioane de mile, echivalentul a 31 de bilete dus-întors către Europa, sau 42 de bilete la Hawaii! De asemenea, acesta a donat păhărelele de budincă Armatei Salvării şi băncilor locale de alimente.
Astăzi, în Statele Unite, budinca denotă un desert dulce pe bază de lapte asemănător, în consistenţă, cu cremele pe bază de ou sau mousse, deși se poate referi și la alte tipuri, cum ar fi budinca de pâine și de orez. În Anglia, budinca se referă la deserturi bogate, destul de omogene pe bază de amidon sau lactate, cum ar fi budinca de orez și budinca de Crăciun, sau, informal, orice preparat dulce care se serveşte după felul principal.
Budinca de ciocolată
Cea mai veche referinţă scrisă pe care o avem despre budinca de ciocolată datează din 1730. Acesta era desertul oamenilor înstăriţi. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, unii reformatori sociali și companiile alimentare americane s-au străduit să promoveze aceste produse ca hrană sănătoasă. Crema de ouă şi budincile americane au început să fie promovate pentru valoarea lor nutriţională, adresându-se în special celor invalizi şi copiilor.
Tarta (sau budinca Bakewell, aşacum era cunoscută până în secolul 20) datează din secolul 15. Există două feluri de astfel de budincă: una umplută cu o cremă dulce de ouă peste un strat de fructe confiate pe aluatul de patiserie. O a doua versiune era preparată inițial fără ouă, unt sau lapte; umplutura era din migdale măcinate și zahăr amestecate într-o pastă lichidă și aromatizată cu condimente.
Budinca neagră
Budinca neagră este un cârnat preparat din sângele porcului cu ajutorul unui agent de îngroșare, cum ar fi cerealele și condimentele. Numele său - o referință la culoarea întunecată a sângelui gătit - datează de multă vreme. Sinonimul de budincă de sânge este la fel de vechi, dar mult mai puțin uzual în zilele noastre. În Anglia, Midlands și Nordul sunt zonele unde budinca neagră este mult apreciată; Bury din Lancashire este adesea revendicată drept capitala budincii negre. Aceasta formează o parte esențială a bucătăria țărăneşti din multe alte țări europene. În altă parte a Europei, budinca neagră este o blutwurst (Germania) sau o kashanka (Polonia).
Budinca Yorkshire
Budinca Yorkshire este preparată dintr-un ou, făină şi paste aşezate într-un vas care conţine un strat foarte cald de carne de vită. Împreună cu friptura de vită din Marea Britanie, compune prânzul "tradițional" de duminică. Budinca, tăiată în pătrăţele, trebuie să fie servită cu sos înaintea cărnii, pentru a elimina apetitul. Budinca Yorkshire pare să se distingă prin gustul delicat şi crocant. Acest tip de budincă a fost niciodată consumată exclusiv cu carne de vită. Rețeta timpurie menționează carnea de oaie; într-adevăr, ar putea fi servit cu orice fel de carne prăjită.
Ştiaţi că?
- 26 iunie este Ziua Națională a Budincii de Ciocolată.
- 19 septembrie este Ziua Națională a Budincii de Caramel.
Există nenumărate feluri de budinci, care mai de care mai delicioase. Unii dintre noi poate ne amintim de momente speciale petrecute în copilărie atunci când ne vine în minte reţeta unei budinci. În acele clipe, suntem tentaţi să îi dăm dreptate lui chef Paul Hollywood: „Fiecare are un tort preferat, un produs de patiserie, o budincă sau o plăcintă de când erau copii.”
Care budincă este mai gustoasă? Asta depinde de gusturile fiecăruia. După cum ar spune britanicii, „proba budincii o faci mâncând-o”.
Care este budinca voastră preferată?
Pentru reţete, informaţii utile în bucătărie şi promoţii, abonaţi-vă la Newsletterul nostru. Totodată, veţi primi, pe e-mail, un cod de reducere de 5% valabil la orice comandă.
Vă aşteptăm şi pe Facebook, cu informaţii şi ponturi utile în bucătărie. Un Like ar fi binevenit :)
Vă mai amintiţi reţeta de baclava a buncii? V-ați gândit vreodată cum obținea acele milioane de straturi subţiri și nucile crocante până la perfecţiune? V-ați gândit vreodată cât timp ar dura să preparaţi reţeta? Mult timp. Este nevoie de mult timp. Dacă doriți să o mâncaţi în aceeași zi, pregătiţi-o în timp ce vă beți cafeaua de dimineață, altfel vă veți holba la straturile de unt, miere, zahăr și aluat și va trebui să dormiți mai puțin la noapte. Este o tortură! În timp ce ingredientele sunt destul de simple, procesul este delicat, iar un proces necesită timp să vă bucurați de ceea ce creați. Deci, savurați-vă cafeaua și treceţi la muncă!
Se topeste untul, apoi se unge tava. Se pun apoi jumătate din foi, una câte una, ungând întotdeauna 
